Ursul brun, macelarit in Harghita

 

Gelu Trandafir

Evenimentul Zilei, Luni, 05 Ianuarie 2004

 

Romanii se lauda ca in Romania traiesc majoritatea ursilor din Europa. E, paradoxal, “mostenirea buna” a comunismului, mai precis a nebuniei liderilor comunisti de a participa la vinatoare. Inainte de razboi, ursul era considerat un  animal periculos pe care taranii il puteau vina in voie, astfel incit in 1940, in tara, mai traiau 1.000 de exemplare. Odata instalati la putere, liderii comunisti au dat in patima vinatorii. Ursul brun a fost protejat pentru a avea ce sa vineze nomenclatura. In 1964, Gheorghiu-Dej i-a lasat lui Ceausescu 4.000 de ursi in padurile patriei. In 1989, Ceausescu (singurul vinator ce avea voie sa ucida ursi in Romania) a lasat mostenire 8.000 de exemplare. Vinatoarea ursilor s-a democratizat dupa ‘89 si, potrivit ultimelor date oficiale, in 1997 erau 5.600 de exemplare.   Fundatia Aves, o organizatie neguvernamentala din Harghita, considera ca cifrele sint umflate de autoritati pentru a se permite vinarea cit mai multor ursi. In realitate, in opinia organizatiei, in Romania ar mai trai 2.000-2.500 de exemplare.

Raportul preliminar privind situatia ursului brun dat publicitatii de fundatia Aves incepe alarmist: “In urmatorul deceniu ne putem astepta la disparitia partiala sau totala a speciei din Carpatii Romaniei”. Presedintele organizatiei, Laszlo Szabo-Szeley, spune ca a tras aceasta concluzie dupa ce a studiat in amanunt situatia din Harghita, locul preferat de vinatoare al lui Ceausescu, zona unde traiesc cei mai multi ursi din Romania. Si, considera domnul Laszlo, situatia se poate extrapola la nivelul intregii tari. In 1989, erau 1.200 de ursi in Harghita, iar acum nu ar mai fi decit 250-260 de astfel de salbaticiuni. Fundatia Aves vorbeste despre “masacrarea ilegala a ursilor prin metode interzise” si incalcari grave ale legislatiei  de care ar fi vinovate directia silvica locala si filialele Asociatiei generale a vinatorilor. Laszlo Szabo-Szeley a intocmit un raport preliminar pe care l-a inaintat primului-ministru Adrian Nastase si mai multor institutii europene. De la Bucuresti, unde locuiesc primii vinatori ai tarii, nu a primit nici un raspuns. A primit insa un raspuns de confirmare de la Parlamentul European. Institutia europeana a raspuns memoriului Fundatiei Aves in 10 decembrie, la trei zile dupa ce a fost inregistrat. Scrisoarea de confirmare a ajuns la Odorheiu Secuiesc abia dupa trei saptamini, pe 31 decembrie. Plicul cu raspunsul Parlamentului European era deja deschis, spune presedintele fundatiei Aves. Laszlo Szabo-Szeley a lansat la sfirsitul lui noiembrie si o motiune prin care cere autoritatilor sa protejeze ursul brun. A strins pina acum peste 1.500 de semnaturi, majoritatea din Occident.

Acelasi urs, numarat de mai multe ori

Potrivit normelor menite sa asigure conservarea speciei, se poate vina un urs la zece exemplare.  In baza estimarii numarului de exemplare dintr-un judet, in fiecare an este stabilita asa-numita “cota de recoltare”, numarul de ursi care pot fi impuscati. Potrivit raportului fundatiei Aves, aceste cote ar fi umflate “in birou” pentru a se putea vina in voie: “Un urs este “numarat” si in locurile de pasaj pe unde a trecut intimplator. Intr-o singura noapte un urs poate strabate pentru procurarea hranei o distanta de 15-20 km, fiind numarat pe tot parcursul traseului. In zonele de deal, un urs este numarat de circa trei ori pentru a avea cote de recoltare cit mai mari”.
De exemplu, in urma numaratorilor statului, pentru sezonul de vinatoare 2003-2004 s-a aprobat vinarea a 74 de ursi in Harghita. Fundatia Aves a realizat propriul sistem de numarare, pe care-l considera mult mai exact (a numarat birlogurile ursilor, in perioada de hibernare)  si a tras concluzia ca putea fi aprobata impuscarea a cel mult zece exemplare. Problema estimarii cit mai exacte a numarului de salbaticiuni este deci cruciala. Ea a fost dezbatuta la o conferinta organizata in iunie, la Poiana Brasov, de Consiliul Europei, privind conservarea faunei in Carpati. In aprecierile finale se arata ca exista motive de indoiala privind estimarea numarului de animale salbatice: “De cele mai multe ori metodologia este prost stabilita si nestandardizata”, este o mare posibilitate ca acelasi animal sa fie numarat de mai multe ori si “nu exista nici un control independent al calitatii sau corectitudinii datelor”. O evaluare facuta in general sistemelor de estimare din tarile carpatice, cu atit mai potrivita Romaniei, avind in vedere secretomania legata de domeniul vinatorii, secretomanie mostenita de la Ceausescu o data cu patrimoniul de salbaticiuni.
Fundatia Aves acuza autoritatile ca infesteaza vinatul prin momirea ursilor folosind cadavrele unor animale. E asa-numitul “vinat la hoit”, in care ursii sint obisnuiti sa vina si sa se hraneasca din cadavrul unui animal domestic (cal, vaca, porc)  mort in ograda statului. Vinatorul sta aproape, bine ascuns intr-un adapost, si “vineaza” de la citva zeci de metri ursul naravit. Potrivit lui Laszlo Szabo-Szeley, in judetul Harghita s-ar fi dezvoltat de pe vremea lui Ceausescu “metoda OTH” (de la  observator tip Harghita), constructii solide din lemn si beton din care se vineaza fara nici un risc si fara a-i da animalului nici o sansa. Laszlo Szabo-Szeley mai sustine ca in Harghita ursii ar fi vinati ilegal in birlog, iar femelele gestante ar fi ucise toamna sau la inceputul primaverii, cind puii sint inca in birlog.
In finalul raportului sau, presedintele Fundatiei Aves cere primului-ministru sa dispuna “reevaluarea de urgenta a efectivelor de ursi”.

Concluziile raportului Aves, primite cu reticenta

“Nu putem vorbi de un masacru”, spune Cristoph Promberger, directorul Carpathian Large Carnivore Project. “Sint constient ca sint probleme privind vinarea ursului in Romania, dar explicarea scaderii numarului de ursi nu este asa de simpla. Populatia de ursi a scazut dramatic in special in 1990 si 1991, dar trebuie spus ca in timpul lui Ceausescu era un numar mult prea mare de ursi, mult peste ce putea sustine mediul natural. E o problema dificila din punct de vedere etic. Am vinat si eu, eu nu vad in asta o vinatoare adevarata, sa astepti la un observator 30 de minute pina vine ursul la hoit”.

“Ursul brun nu e nici pe departe amenintat in Romania”, sustine cercetatorul stiintific George Predoiu, manager la Institutul de cercetari si amenajari silvice, institutie guvernamentala. Domnul Predoiu spune ca la Harghita managementul asigurat de filiala RNP este foarte bun. “Uniunea Europeana si alte organizatii dau bani pentru proiecte si actiuni de conservare, dar ca sa primesti proiectul trebuie sa provoci problema. Probleme vor putea aparea in viitor, dar nu din cauza vinatului, ci prin construirea de autostrazi si marirea intravilanului”.